joi, 5 ianuarie 2012

Un an de gatit - 5 luni de dieta

Pe 3 ianuarie am împlinit 1 an de când pozez și postez ce gătesc. Nu am pregătit nimic special pentru această aniversare, deși mi-am petrecut seara în bucătărie – am îndeplinit dorințe, adică salată orientală și veșnicele noastre perișoare cu borș și smântână.


De fapt, în ultimele luni nu am mai pregătit nimic special. În afară de mâncarea “de croazieră” – însemnând ciorbițele pentru C. (de perișoare, de fasole, de salată, de pui), câteva feluri principale eminamente tradiționale, puiul sau peștele meu cel de toate zilele și vreo doua supe crème – nimic. A, era sa uit – am mai facut mini-pizza și niste brioșe faine umplute cu un sos de mere delicios (singurele pe care le-am pozat și a căror descriere va urma în scurt timp).

Motivul: din septembrie până astăzi, am dat jos 9 kg și mai am câteva până să-mi ating ținta. Aceste kilograme restante sunt cele mai complicat de dat jos – e nevoie să însoțesc regimul alimentar strict cu ore la sala de sport. Nu mai befeiciez de abonament negociat și plătibil lunar la săli cu sclipici, așa că, înainte de Crăciun, am sondat ce-mi oferă piața – fie în apropierea locului de muncă, fie în apropierea casei. Pentru ambele opțiuni, oferta s-a dovedit destul de limitată și piperată în același timp. Abonamentele sunt scumpe și se plătesc cu un an în avans. Modelul e occidental și probabil prinde și la noi, de la un anumit nivel salarial în sus. Sunt convinsă însă, că marea majoritate a celor pe care îi vedem asudând pe aparate, alergând pe benzi, bâțâind la aerobic sau gâfâind la squash, marea majoritate, zic, vine cu abonament negociat de companie.

Nu cedez eu așa ușor , mi-am zis în timp ce extindeam aria de proximitate. Și bine am făcut. Am identificat, cel puțin on-line, dar și din mersul mașinii, un locușor care arată bine și promite. Abia aștept să îl vizitez ca să vă povestesc. Abordarea pe care mi-am închipuit-o e simplă – cardio și aparate, pe grupe de mușchi. Sper să am parte și de una – două ședințe cu consiliere, ca să lucrez organizat și eficient. Vom vedea mâine seară (SPER!). Marți seară – în bucătărie, după o tură de aprovizionare prin Selgros, miercuri seară – vizită la L., în seara asta – patinoar. Se pune la cardio?

2 comentarii:

  1. La Multi Ani si mult succes in atingerea targetului cu kilogramele:)

    Eu ma gandeam sa alerg in parc, chiar daca e iarna si e frig. Ma gandesc ca pe langa miscare imi oxigenez si foarte bine creierul:)

    Dar nu-mi dau seama cum o sa fie cu alergatul de una singura, plus ca in perioada asta se intuneca foarte devreme... tu ai incercat vreodata varianta asta?

    RăspundețiȘtergere
  2. La mulți ani și ție!
    Nu am încercat să alerg în parc până acum. Nu ar trebui să fie o problemă cu întunericul – parcurile sunt luminate și vei descoperi că nu ești singura care a ales să alerge după apusul soarelui. Aseară, de exemplu, în timp ce așteptam să intru la patinoarul Herăstrău am văzut o domnișoară care alerga și vorbea la telefon (ceea ce înseamnă că putea să le facă pe amândouă, ceea ce înseamnă că avea antrenament, ceea ce înseamnă că mai alergase pe acolo pe întuneric și nu i se întâmplase nimic). Eu am o problemă cu câinii. Aș avea destul loc să alerg prin jurul casei, dar mi-e teamă de câini. Poate mă apuc și de alergat, cine știe – să-mi recuperez mai întâi din forma fizică pierdută.

    RăspundețiȘtergere