joi, 14 ianuarie 2010

Frustrari curente

Sunt la capatul nervilor… Nu contenesc sa ma intreb cum pot trai unii cu ei insisi. Lucrez cu reprezentantii unui client. Clientul e un nume mare. Ei (reprezentantii) sunt niste mitocani fara pereche. Nu se sfiesc sa te intrebe daca “iar ai venit” si “ce mai vrei”. Nu se sfiesc sa fumeze in birou fara sa te intrebe daca te deranjeaza. Injura ca la usa cortului – femei, barbati cu totii. Injura cu organe. Sunt cei mai eficienti vampiri – te lasa cat ai clipi fara buna voie. Doar intrand la ei in birou iti pierzi ideile, zambetul, aplombul, cheful. Dupa fiecare discutie cu ei imi vine sa ma duc la baie si sa ma spal temeinic, de parca as fi calcat intr-un rahat. La fiecare mitocanie si lipsa de minima educatie, eu trebuie sa fiu tare, sa nu cedez, sa nu raspund, sa nu-mi spun parerea. Pentru ca ei sunt CLIENTUL. Vin la birou la 10 si pleaca la 5. Au pauza de masa doua ore si cand nu sunt in pauza de masa, se joaca in retea sau descarca filme, rad, fumeaza, mananca pizza. E decadent. Un mediu infect in care nu mi-as dori vreodata sa lucrez. In care as avea impresia ca ma infestez si eu cu microbul delasarii, al venitului la serviciu ca sa am de unde sa plec de acasa. Un bun exemplu ca pestele de la cap se impute. Mi se bate ochiul stang.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu