luni, 27 iulie 2009

To the airport

Debutul unei saptamani: trezirea la 5:30, iesirea din casa la 6:00, check-in la 6:15, imbarcarea in Fokker-ul Carpatair spre Timisoara la 6:30, decolarea la 7:00. Un tiuit-huruit-shuruit ne insoteste pana deasupra norilor. Acolo totul e linistit. E soare si senin. Primim o cafea si o prajitura Alka cu mere. Aterizam la Timisoara la ora 8:00. Ne asteapta o masina care ne transporta pana la Arad. Repede, prea repede in unele curbe... Ma reintalnesc cu soferul la ora 17:00. “Zburam” inapoi spre Timisoara. Nu am nicio carte la mine, nicio revista, nimic de citit. Sunt doua chioscuri de ziare in aeroport si ambele sunt inchise. E ora 18:00. Rezolv rapid check-in-ul si ma asez in sala de asteptare. Incep sa studiez pasagerii:

  1. Cuplul tanar. El brunetel, pare arab sau turc, ea blonduta. Nu-mi dau seama daca e romanca – vorbesc engleza intre ei. Au o fetita de 7-8 luni draguta foc. Si inca un copil in burta ce pare de 3 luni. Grabiti.
  2. Mama si fiica. Ambele excesiv de bronzate. Mama pare ca a nascut-o pe fiica foarte devreme, par surori. Fiica e fotomodel “wannabe”. Nu are mai mult de 15 ani, dar e gatita cu fustita de blugi scurta si vopsita si pe gene si pe unghii. Cyclamen.
  3. Diva bruneta. Ochi mari, buze opulente, imbracata sport. Pe mana dreapta o gentuta, sub mana stanga un Mac. Fara husa, sa se vada. Il tranteste pe scaunul din dreapta, scoate blackberry-ul, verifica apelurile, scoate celaat telefon si incepe sa vorbeasca. “Ce faci ba? Ati ajuns? Ba nu esti intreg la minte, cum naiba ati mers toata noaptea si nu ati oprit? Nici macar pentru pipi? Ba, io am condus vreo 150 de km, si dupa aia l-am lasat pe el. Am venit cu 230 – 250 viteza de croaziera. Da ba, am ajuns pe la 1 si a vrut asta sa se uite la un laptop si am stat pe laptop pana la 3 dimineata. Bine ba, mai vorbim”. “Alo, ce faci mama? Eu sunt in aeroport la Timisoara. Da? Daca e vremea frumoasa in weekend poate vin si eu la Ploiesti cu motoreta, ca trebuie sa ii schimb carenele. Bine mama, pa.”
  4. Femeia de afaceri. Pe la 35 - 40 de ani, studiaza un catalog al unei agentii de turism. E botoxata, cremuita, imbalsamata. Sigur la doi ani dupa inmormantare va arata la fel ca in momentul trecerii in lumea de dincolo.
  5. Consultantul cu costum ieftin si scamosat. Nu comentez mai mult.


Ma imbarc in Boeing 737 de la Tarom cu destinatia Bucuresti. Am loc la culoar. La fereastra un domn corpolent incape cu greu intre manerele scaunului. Intre noi, nimeni. Primim sucuri si o ciocolata Bounty. Imi vad casa din avion si sunt gata sa pocnesc de mandrie... Traiesc un moment gen "Ally McBeal" - sar in sus de pe scaun, dansez cu insotitoarele de bord, facem un musical. La final, aflu ca ne-a "condus" dl. comandant Iovan. Adrian Iovan. Imi amintesc de un film cu Gwyneth Paltrow in care stewardesele se considerau promovate cand treceau de pe curse interne pe curse internationale. Oare asa e si cu pilotii?

2 comentarii:

  1. parfum ... parca vad diva pe motoreta la 250 viteza de croaziera ... schimband carenele in drumul ei spre ploiesti ...

    e misto sa faci asta ... sa stai sa te uiti la oameni si sa te gandesti ce se intampla cu ei ... care sunt problemele lor ... daca au ... oare unde se duc cand coboara din avion ...

    asta inseamna sa ai timp ... timp liber ... eu nu am :)))))))

    RăspundețiȘtergere
  2. Oh. Halal timp liber 30 min in aeroport la TM. Pun pariu ca daca erai acolo, deschideai laptop-ul si mai rezolvai 3 mail-uri.. Nu?

    RăspundețiȘtergere