duminică, 8 februarie 2009

Revolutionary Road


Aseara am vazut Revolutionary Road. Nu pot sa spun ca mi-a placut ceva anume la aceasta poveste a unui cuplu american din anii '50 care traieste drama lucrurilor facute asa cum trebuie. Doi copii, cum spune chiar mama lor - primul o greseala, iar al doilea pentru a se convinge ca primul nu a fost totusi o greseala. O casa chiar pe Revolutionary Road. Ea casnica, cu veleitati de artista in timpul liber. El salesman la o firma, urmandu-si tatal. Povestea blazarii cuplului este atat de comuna zilelor noastre, incat imi lasa un gust amar dramele, certurile si depresia in care cei doi traiesc si se adancesc pe zi ce trece, chiar daca Leonardo Di Caprio si Kate Winslet joaca bine si intens. Measjul e clar: urmeaza-ti visul. Simplu de spus, greu de realizat, mai ales cand in calea ta apar oportunitati pe care nu le anticipasei si care te pun in incurcatura: de unde nu aveai doua cai intre care sa alegi, acum, cand te-ai decis sa pornesti intr-o directie, apare ceva care iti rastoarna toate planurile (de cate ori nu vi s-a intamplat?). Filmul are multe fire de poveste, impletite astfel incat sa te ajute sa extragi teme care sa iti dea de gandit: renuntarea la sine, dragostea neimpartasita, viata dupa canoane.

Scor imdb: 7.8 din 10, 4 nominalizari la Oscar (una la categoria Actor in rol secundar - cel al nebunului care, la fel ca un copil mic, spune adevarul verde in fata).

Un comentariu:

  1. mda, numai ca dezamagirea a fost mare pentru mine, ca nu s-au putut abtine sa nu bage niste clisee deja fumate...

    totusi, am iesit cu un nod mare in gat, cu ochii un pic umezi, si plina de draci ca am avut doi in spatele meu, care au susotit tot filmul.

    Mi-a venit sa le spun la un moment dat " Am venit sa vad aici un spectacol" dar mi-am adus aminte de persoane de trista amintire si am renuntat

    RăspundețiȘtergere